Mulțumim dragi funcționari
Miercuri am vrut să mă duc să achit o taxă de 6 RON pentru examenul de conducere. Cred că, era în jur de ora 10:30 – 11:00 și când am ajuns, înaintea mea erau deja 120 de persoane. Am rămas, oh no, lasă, mâine mă duc de dimineața ca să termin cât mai repede.
Zis și făcut, joi eram la 7:50 în Piața Veche, la sediul unde se plătesc taxele și impozitele și deja afară erau 20 de persoane, iar ușa era deschisă dar nu puteam intra, doar femeile de servici erau acolo. În fine, pe la 8:00 ajung și funcționarele într-o scârbă și flegmă aproape că te și luau la șuturi că ai îndrăznit să fi atât de devreme la locul lor de muncă. Am zis în sinea mea, în sfârșit, gata, intrăm. Da de unde, la 8:30 ne-au lăsat să intrăm, pe motiv că nu se încarcă calculatoarele.
Mă, hai, ai Windows 95, 98, XP dar tot se încarcă în 10 minute maxim să zicem, cu tot cu conexiune la Internet, dar 30 de minute a trebuit să se încarce cafeaua în stomacul ăla al lor și să o ia pe autostrada creierului unde lenevia primește doza zilnică. În sinea lor, era ceva de genul, vai cât de mult am de muncă, stau pe un scaun, scriu la o tastatură și pe lângă asta, mai trebuie să mai și servesc oamenii. Asta e prea de tot. Exact asta dădeau de înțeles acele funcționare. Noroc că erau și 2 bărbați care la 8:10 deja acceptau oameni. Doar 2 ghișee din 20 erau cu funcționari. Doar 2 și ăia erau bărbați.
Când femeile zic că ele fac treaba noastră mai bine ca noi, se înșală amarnic. Într-adevăr un lucru îl fac mai bine decât noi și anume bârfa. Aici da, mă ridic și aplaud ironic către femei. Asta da. Ei, și mă duc eu, într-un final la 9 și ceva (eram al nouălea om, deci vă dați seama cât de mult a durat să ajung eu) și se uită doamna aia la mine „mda, ce doriți?”. M-a luat așa de pe șira spinării un dispreț față de felul în care m-a întrebat așa flegmatic, încât cu greu m-am abținut să-i zic ceva. Mă uit la dânsa, îi trag un zâmbet și îi spun că vreau să achit o taxă de 6 lei pentru examen. „Buletinul” îmi spune iar pe un ton din ăla și care de abia se mișca. Îi dau buletinul și mă uit în stânga mea.
Acolo era un om mai în vârstă să-i zic pe la un 55 de ani care vroia să plătească o amendă. Și doamna din nou același dispreț îi răspunde să se ducă la alt ghișeu, că ea încă nu și-a terminat cafeaua. Am zis cu un ton mai ridicat în sala respectivă „Doamneeeee unde ești tu Vlad Țepeș? Că dacă erai tu, astea nu ar mai fi fost aici!”.
Vrem schimbare în România? Vă zic eu când o să fie, peste 20 – 40 de ani când or să moară caracterele infecte de pe vremea comunismului, dar dacă stau bine și mă gândesc, cred că nici atunci nu o să fie prea mare schimbare în România…. nu știu, 100 de ani ne schimbăm și noi?
<div class='sharedaddy sd-block sd-like jetpack-likes-widget-wrapper jetpack-likes-widget-unloaded' id='like-post-wrapper-103532497-4544-6917c916eb9f9' data-src='https://widgets.wp.com/likes/?ver=13.8.1#blog_id=103532497&post_id=4544&origin=damianirimescu.ro&obj_id=103532497-4544-6917c916eb9f9&n=1' data-name='like-post-frame-103532497-4544-6917c916eb9f9' data-title='Apreciază sau republică'><h3 class="sd-title">Apreciază:</h3><div class='likes-widget-placeholder post-likes-widget-placeholder' style='height: 55px;'><span class='button'><span>Apreciază</span></span> <span class="loading">Încarc...</span></div><span class='sd-text-color'></span><a class='sd-link-color'></a></div>