We are.. here…

Suntem încă aici! Stăteam şi mă gândeam cum ne-ar fi mai bine. Să zicem că avem o persoană lângă noi, ar fi bine să fim fericiţi tot timpul, nu ne-am plictisi? ? Eu unul, cred că da…m-aş plictisi să fiu fericit tot timpul. Merg să fac duş, uuuu, zâmbesc, uuu, sunt happy…uuu, uite, curge apa, curge, vai ce fericit sunt. Nu cred că aş vrea asta. Fac un duş frate! Poate mă gândesc şi eu la probleme.. Aaaaaa…DA. Probleme. Vezi, trebuie să avem probleme. De ce? Ca să facem şi noi duş ca lumea!:))

Să fii cu acea persoană şi tot timpul fericit, nu aş putea. Trebuie să fii şi un pic afurisit, eu unul aş fi. Un pic afurisit. În ce sens? Aş fi luat nişte paie, le-aş pune grămadă, aş lua un chibrit mic, aparent inofensiv. L-aş folosi ca să aprind acea gramadă de paie, dau un pic de foc şi mă uit să mă uit. L-aş folosi ca să aprind acea gramadă de paie, dau un pic de foc şi mă uit să văd cum ia foc. Cum persoana, să zic, fata, cum ea ia foc şi se enervează, cum se gândeşte …mă frate, omul ăsta mă iubeşte, de ce mă enerveazăîn halul ăsta…mamă..nu mai pot! Îmi vine să îl omor!! Şi tocmai atunci când văd că mai are un pic şi clachează, să torn apă. să sting focul cu apă şi tocmai când se formează acea ceaţă, acel abur…şi când ea este în ceaţă, când nu mai ştie ce să creadă, să stea să se gândească…”mă iubeşte…ce are nu ştiu nimic”..atunci să vin în spatele ei, să o strâng în braţe şi să-i zic: „mă, chill, sunt aici”. Să ma apropii de urechile ei şi să-i şoptesc- „te iubesc mult de tot”.
Hmm. Da. Cred că îmi place să fiu afurist. Îmi place să o văd în ceaţă, nedumerită şi tocmai atunci sp fac acel lucru. Să îi demonstrez că o iubesc, să o iau în braţe…Nu putem fi tot timpul fericiţi! Cum putem noi face duş, dacă nu avem probleme? Cum putem noi să mai alergăm dacă nu ne putem gândi la soluţiile problemelor noastre? Aşa că, băi, ăstora care aveţi probleme…felicitări! Aveţi la ce să vă gândiţi! Vă bucuraţi de micile lucruri pe care le faceţi când vă gândiţi la probleme. Mă bucur că şi eu pot să fac un duş ca lumea, pot să alerg prin ploaie şi să mă gândesc cum să îmi rezolv problemele. Asta e viaţa până…şi bune şi rele. Să fim cu toţii în ceaţă şi să fim strânşi în braţe…

<div class='sharedaddy sd-block sd-like jetpack-likes-widget-wrapper jetpack-likes-widget-unloaded' id='like-post-wrapper-103532497-29-66ded59ea34af' data-src='https://widgets.wp.com/likes/#blog_id=103532497&post_id=29&origin=damianirimescu.ro&obj_id=103532497-29-66ded59ea34af' data-name='like-post-frame-103532497-29-66ded59ea34af' data-title='Apreciază sau republică'><h3 class="sd-title">Apreciază:</h3><div class='likes-widget-placeholder post-likes-widget-placeholder' style='height: 55px;'><span class='button'><span>Apreciere</span></span> <span class="loading">Încarc...</span></div><span class='sd-text-color'></span><a class='sd-link-color'></a></div>