Extraordinara poveste sculptată de Brâncuși
Prima oară am fost fără să-mi dau seama
Prima oară când am fost în Târgu Jiu, am vizitat ansamblul monumental „Calea Eroilor”, fără a da prea mare importanță sculpturilor lui Brâncuși. Anii au trecut și de data aceasta, am venit pregătit și înarmat cu un Nokia Lumia 930 cu o rezoluție de 20 MP, dornic să aflu povestea operei lui Brâncuși și să-mi fac un selfie cultural cu acestea.

Deși i s-a promis o ciocolată, ca drept răsplată pentru faptul că ne va fi un ghid, ciocolata a dispărut subit, făcându-se poștă de la o mână la alta. Cu siguranță nu am vrut să fim răi, dar de vină poate a fost gustul care pur și simplu ne-a vrăjit cu fiecare bucățică. Noroc cu vocea Alinei (viitoare bloggeriță), care ne-a trezit la timp cu melodiile ei „triste”. Exact când a mai rămas doar o bucățică, ne-am oprit pentru a-i lăsa și Danielei ocazia de a gusta din ciocolată.
<div class='sharedaddy sd-block sd-like jetpack-likes-widget-wrapper jetpack-likes-widget-unloaded' id='like-post-wrapper-103532497-6749-691b2c2917ab0' data-src='https://widgets.wp.com/likes/?ver=13.8.1#blog_id=103532497&post_id=6749&origin=damianirimescu.ro&obj_id=103532497-6749-691b2c2917ab0&n=1' data-name='like-post-frame-103532497-6749-691b2c2917ab0' data-title='Apreciază sau republică'><h3 class="sd-title">Apreciază:</h3><div class='likes-widget-placeholder post-likes-widget-placeholder' style='height: 55px;'><span class='button'><span>Apreciază</span></span> <span class="loading">Încarc...</span></div><span class='sd-text-color'></span><a class='sd-link-color'></a></div>
Poarta Sarutului,Masa Tacerii si Coloana Infinitului parca au fost mai frumoase in pozele voastre.
Dar experiența trăită Live este de incredibilă!
N-am mai fost cu trenul de pe vremea ….. ăăăăă, cred că studenției!
Ar fi fost ceva să fi venit și dumneavoastră! Cu Radu să facă poze, cine știe, poate pe viitor 😀
Fetele râdeau cu sunete de delfin? :)) =)) :)) =)))
Eh de parcă nu ai știi! Zici tu de acestă vizită că a fost faină și cu multă distracție. Ei bine, să fi văzut pe tren cum a fost, lacrimi, deci foarte multe lacrimi, astfel încât pe bună dreptate melodia „Nu plânge Alinăăăăăă” mergea drept la corazon =)))
Data viitoare sper sa fiu si eu acolo cu voi
Data viitoare mi-aș dori să fii și tu acolo 😀 Dar ai fost absent motivat și pe bună dreptate.
Filmuletul INSTANTANEU… a fost DELICIUL acestui foileton Brancusian … Felicitari!
Multe chestii au făcut deliciul să știi, inclusiv râsul unei viitoare bloggerițe foarte asemănător cu al unui delfin 😀
putem vorbi la sedinte
Dar cum să nu 😀
speechless…citeam articolul tau si parca eram acolo. retraiam experienta…de neuitat…
Așa e, a fost o experiență unică pentru mine, una pentru care cu siguranță a meritat tot efortul! Aș mai vrea să mai merg și de ce nu, mai mulți de data aceasta 😀