Damian Irimescu
Trăiesc o viață extraordinară din plin….
Intuneric, bezna, pana de curent. In camera mea, stateam linistit, ascultand bataiile inimii mele. Afara, in exterior bubuituri intr-un perete gros, aparent impenetrabil. Gandurile ce ma macina, intrebarile care mi le pun, frica care isi face aparitia, sentimente ce incep sa imi apara in capul meu ingreunat. Totul imi joaca feste, hoti? Ce se aud …
Mergand pe strada, cu gandurile mele, ma lovesc de ea. Eu, politicos de felul meu, imi cer iertare, au scuza-ma ca te-am lovit, imi pare rau, insa cand ma uit mai bine, si o vad. Era ea, nu-mi venea sa cred, nu mai vorbisem de atata timp, si totusi ea era in fata mea. Evident, …
Pe un cer albastru pur si inocent, razele soarelui coborau facand pe toata lumea fericita. Era o chestie de caldura, ce iti intra in inima, numai cand vedeai peisajul acela ce ti se arata in fata. Verdele acela viu, puternic si plin de energie, puteai sa il vezi peste tot. Bucuria ce o simteam in …
Mergeam catre cativa prieteni de ai mei. Se strangeau mai multi, sa vedem un maraton de filme cica. Spre surprinderea mea, eram ultimul ce ajungeam la ei. Ploaia ce incepuse de dimineata nu se oprise, desi trecusera cam 5 ore. Nu-i nimic, zic eu, cativa stropi nu o sa ma omoare. Ajung in final, ud …
Daca as spune ca imi e dor de mama mea nu m-ar crede nimeni. Nu, nu imi este dor de cum e acum, mama mea din prezent, ci cea care obisnuia sa fie in trecut. Oare ma intreb, cata lume nu o facea pe ea nebuna. O mama nebuna cu 2 copii dupa ea. Si …