Copilasi si bucurie

Azi am avut sansa, sa tin in brate un copil. A fost ceva special. Nu va ganditi la prostii, caci ador copii. Sunt foarte foarte, calzi in interior. E ca si cum, sunt neatinsi de sentimentele negative ale lumii. Sunt inca puri. Nu au idee ce inseamna o decizie, si nici nu stiu ce inseamna viata dura. Azi un copil a venit la mine si mi-a zis la ureche : „Imi place de fata aia”. Cred ca era vorba de o copilasa mai mica cu un an. Copii din ziua azi, le este rusine sa se exprime, si totusi cand auzi din gura lor, imi place e acel lucru care te determina sa crezi ca e adevarat. De aici si pana la a zice „te iubesc” doar pentru a obtine ceva de la o fata, pfff. Interesant sa facem o analogie la cum eram noi inainte, si cum am ajuns. Oare ne place? Va provoc sa raspundeti…