A ierta. Despre iertare
Vreau să vorbesc un pic despre cuvântul a ierta. În principiu despre iertare. De ce vreau să vorbesc despre asta? Pentru că sunt anumite situații în care spunem „da te iert” dar de fapt este „lasă că vezi tu”. Cuvântul „a ierta”, în greacă este „συγχωρώ”. O căutare pe Google ( am folosit în engleză ) înseamnă „absolve, forgive, condone, excuse, pardon, remit”. Traducerile în română ( aveți link pentru fiecare cuvânt în parte ) sunt „a absolvi, a ierta, a scuza, iertare, a remite”.
Mulți iertăm, dar nu uităm. E tare expresia asta și este la modă. Ne supără cineva, dar băgăm la tărtăcuță și apăsăm play, ca nu care cumva să uităm vreodată greșeala pe care ne-a făcut-o „X”. E și normal nu? Adică, păi cum, noi ăștia care nu greșim și nu supărăm pe alții, ne permitem să nu uităm. Aaaaa, ai greșit și tu? Ai supărat și tu pe alții? Și respectivii te-au iertat? Și tu de ce nu ierți? De ce ții minte totul?
Mi se pare o falsitate. Merg pe anumite principii în viață. Unele le consider bune, alții pot zice despre mine că sunt naiv. Poate, am zis-o de mai multe ori. Cred într-o lume mai bună. Cred că oamenii se pot schimba. De altfel, cred și într-o iertare adevărată. Cred în aceea iertare care te absolvă de tot. Nu sunt un harddisk ca să memorez greșelile tuturor. Pentru că dacă aș fi, aș exploda sau în termeni IT aș da „bad-uri”. De altfel faptul că nu uiți, te aglomerezi de multe sentimente negative. Și încetul cu încetul s-ar putea să te macine. Măcinându-te atât s-ar putea să ratezi anumite bucurii ale vieții. De ce să faci asta? Pentru ce?
Cel mai înțelept lucru este a ierta! A oferi iertare celor ce ne greșesc. Pe lângă faptul că este un termen biblic și scrie asta, este și moral dar și sănătos. Cred într-o stare pozitivă. Mereu gândesc pozitiv și mereu râd. Întotdeauna încerc să văd lucrurile bune într-o situație de rahat. Și dacă nu le pot vedea atunci, nu-i nimic înseamnă că pe viitor le voi vedea! Mai cred și că, gândind pozitiv atragi lucruri pozitive. Eu am încercat asta și așa este. De aceea a ierta este un lucru benefic. A da iertare este ca și cum am primii noi înșine iertare.
Principiul meu pe care mă bazez puternic este „fă altora ce ți-ar place ție să ți se facă”. Dar să lăsăm acum pe cei ce ne-au greșit. Asta e, se întâmplă. Problema se pune în felul următor. Suntem noi în stare să iertăm?
<div class='sharedaddy sd-block sd-like jetpack-likes-widget-wrapper jetpack-likes-widget-unloaded' id='like-post-wrapper-103532497-2850-691b2581c732b' data-src='https://widgets.wp.com/likes/?ver=13.8.1#blog_id=103532497&post_id=2850&origin=damianirimescu.ro&obj_id=103532497-2850-691b2581c732b&n=1' data-name='like-post-frame-103532497-2850-691b2581c732b' data-title='Apreciază sau republică'><h3 class="sd-title">Apreciază:</h3><div class='likes-widget-placeholder post-likes-widget-placeholder' style='height: 55px;'><span class='button'><span>Apreciază</span></span> <span class="loading">Încarc...</span></div><span class='sd-text-color'></span><a class='sd-link-color'></a></div>