Damian Irimescu
Trăiesc o viață extraordinară din plin….
Nu puteam sa stau o clipa si sa ma minunez ca trec printr-o chestie ca asta. Adica eu, tocmai eu, fara sentimente, cum puteam sa simt ceva? Nu, poate doar ca, facea jocul ceva mai interesant. Aveam in capul meu, urmatoarele optiuni. Ori ma luam dupa ea si continuam sarutul si lasand-o sa ma domine, …
Am ramas mut, Bucuresti !? Eu, ce sa caut acolo, cum am ajuns in primul rand in Capitala ? Ma uit la portofel, imi sparsasem toti bani si nu mai aveam nici un sfant. Noaptea e clar ca nu am cum sa mi-o aduc aminte. Am fost prea praf, am luat telefonul si mi-am sunat …
Cu doua fete frumoase. Aveam camasa rupta, iar pe pieptul meu numai zgarieturi de unghii. Nu stiam unde ma aflu, in ce oras sunt sau ce am facut. Nu imi aduceam aminte de nimic. Primul meu instinct a fost sa-mi iau telefonul si sa sunt un taxi. Asa ca am sunat pe atunci la PML. …
Ajuns acasa, nu puteam sa simt ca ma indragostesc pentru ca pur si simplu nu vedeam in fata respectiva ceea ce cautam. Cred ca asta ma impingea pe mine in bratele atator femei. Eram parca un vapor esuat, cautand cu disperare un mal ca sa nu ma scufund. Rezolvam oare ceva daca ma aruncam in …
Nu pot sa uit cum ne plimbam prin parc noaptea. Era intuneric bezna, noroc cu felinarele ce mai luminau din cand in cand unele strazi. Ne tineam de mana iar ea se simtea fericita si in siguranta. Stia cum sunt eu, insa pentru ea nu conta. Stia ca avea in bratele ei o fiinta care …