Ce bine ca esti…
E o întâmplare a fiinţei meleşi atunci fericirea dinlăuntrul meue mai puternică decât mine, decât oasele mele,pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişaremereu dureroasă, minunată mereu. Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvintelungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despartfluviul rece în delta fierbinte,ziua de noapte, bazaltul de bazalt. Du-mă, fericire, în sus, şi …