Obstacolele vieții: Femeia/Bărbatul
Despre obstacolele vieții: e inevitabil băieți și fete să ajungeți într-un punct în care să rămâi fixat pe cineva. Crezi că ai dat de bubu-ul tău?, ai rămas fără dar și poate blocat în viață. Obsedat e prea mult spus. Dar hai să vorbim mai în detaliu.
Crezi că ceea ce ai găsit în bubu-ul tău este one of a kind. Și gata, deja îți faci planuri de viață și te vezi alergând cu copii prin grădină. Și se întâmplă ceea ce îți era imposibil să crezi că ar fi cu putință. Îți dă papucii. Ori mai bine zis, te-aduce cu picioarele pe pământ. Ce anume s-a întâmplat? Probabil că ai dat peste o muză vampiroi/vampiroaică care ți-a dat apă la moară și s-a hrănit cu naivitatea ta.

Ai fost cină pentru orgoliul acelei persoane care efectiv și-a umflat ego-ul în așa fel încât a dat peste și a zis gata ce e prea mult strică. Din nefericire, în lumea asta există o mulțime de naivi (ca acel banc de pește din mult prea marea baltă) și pe atât de mulți pescari, gata să vă pescuiască. Deși termenul de comparație, simbolic evident, folosit este mult prea agravant, de fapt ei sunt doar niște one-be succubus și incubus. De multe ori, aceste triste amintiri – căci asta vor ajunge în viața voastră – nu fac decât să vă consolideze pe voi și/sau să vă transforme fie în niște veritabili porci, fie în niște feministe convinse că bărbații sunt porci!
Până la urmă de ce obstacol?
E bine să ai o perioadă o astfel de trăire. Până la urmă această formă de ființă îți face un bine, te aduce cu picioarele pe pământ și-ți distruge aceea naivitate inocentă că toată lumea este fair și peste tot sunt numai curcubee colorate. Obstacol în viața ta devine când după despărțire, tu ești încă agățat și îi dai apă la moară fără ca tu să primești ceva în schimb, poate niște resturi date ca la câinii cu ochii milogi.

Atunci devine problemă pentru evoluția ta. Rămâi constant blocat în acel moment al timpului tău petrecut pe acest Pământ și nu poți realiza că efectiv nu ai fost altceva decât pradă pentru ei, nimic mai mult. Și apropo, dragă fată naivă, dacă tu crezi că îl schimbi pe el, te înșeli amarnic. De-aș fi în fața ta aș râde cu lacrimi când aș asculta aceste gânduri ale tale. Nu dragă, nu ai experiența necesară în viață și înțelegerea de a schimba o astfel de ființă.
Singurul mod în care ai putea o asemenea persoană este ca planetele să se alinieze iar ea (persoana) să realizeze ce fel de om este și că e nevoie să se schimbe. Șansele ca asta să se întâmple sunt 1 la niciodată aproape. Așa că fi realistă/realist și acceptă acest statut de pradă, de apă la moară – statutul pe care tu l-ai avut până în momentul realizării tale – și mergi mai departe.
Învață să deosebești aceste persoane de cei care chiar te merită și meriți să le acorzi atenția.
Cum scapi de obstacol?
Greu, foarte dificil, căci odată ce te-a prins în mreje cu siguranță ajungi să fi incapabil/ă să mai ieși de acolo pe cont propriu. Ca să ajungi în punctul de a scăpa de astfel de obstacol în viață și să evoluezi ai nevoie de o analiză profundă, proprie a sinelui tău. O analiză la rece a tot ceea ce se întâmplă și o analiză a faptelor.

Și aș mai adăuga un lucru, cu cât ajungi să te cunoști pe tine și să știi ce-ți dorești de la viață, cu atât cresc șansele ca tu să evoluezi iar persoana care a fost o ancoră să devină un praf al amintirilor trecute. O persoană demnă de a te uita la ea cu milă, căci atunci vei realiza incapacitatea lui de a evolua și ai să-i poți vedea stagnarea. În momentul în care statuia din aur imensă devină un mic suvenir de 2 lei, atunci poți să-i observi defectele și să te vezi pe tine cât ești de capabilă și de puternică.
Așa că dragul/draga mea, dacă stagnezi în viața asta, visând încă la o viață împreună cu persoana care tocmai ți-a dat papucii, deschide bine ochii și citește tot ce am scris mai sus.
Dacă ești de altă părere, te rog, spune-mi-o în secțiunea de comentarii de mai jos. Sunt curios să aflu opinia ta.
păi și ce faci în cazul în care sinceritatea aia clară și răspicată te lovește cum nu te aștepți?
Nu înțeleg când te lovește sinceritatea? La început sau la final?
Uhhh, man! Nu imi vine sa cred ca aud de la tine de incubus si succubus. Dar da, you’re awesome.
Revenind la articol, este trist cum unii oameni se agata de altii cautand ceva ce doar in ei pot gasi. Pierderea este de ambele parti in cazul acesta si este foarte trist. Doar sinceritatea te scoate la suprafata in astfel de situatii. Nu stii ce vrei inca de la o persoana sau daca acea persoana este intr-adevar cea pe care ti-o doresti alaturi? Mai bine o spui, clar si raspicat. Decat sa pierzi vremea ta si a ei / lui.
Personal, ideea de a schimba pe cineva mi se pare deplasata si ilara. Cine traieste cu astfel de impresii se imbata cu apa. Lupul isi schimba pielea, dar naravul ba, spune un proverb. Si cand lupul vrea sa se dea oaie, o face din motive personale, nu de dragul cuiva.
Just sayin’
Știu de incubus și succubus de muuuuuuult timp, mi-au venit in handy în tinerețea mea :).
Mai trist este atunci când spui că nu vrei ceva serios și că își pierde timpul încercând să te schimbe. Crede-mă been there done that. Atunci cine e de vină pentru faptul că ea ajunge dezamăgită că vai nu e așa cum credea? Asta după ce i-ai zis că nu poți să te îndrăgostești.
Și cu sinceritatea asta nu prea ajută persoanele care efectiv sunt prea naive și sunt îndrăgostite lulea, ori care au prea multă încredere în propria lor ființă și propriile puteri.
Lupul da își schimbă blana, dar când e să-și schimbe năravul, trebuie să-și schimbe inima, nu pielea. Aia ține de cald pe vremuri grele doar. Inima este importantă, când o cedează acelei persoane. Ăla e miracolul vieții, cel puțin unul din ele 🙂
Când lupul e oaie, e că turma o cere ca să nu vadă lumea că-și doresc lupul…
Just sayin’ 🙂