Jurnalul unui unchi

De azi încolo am decis să aloc o pagină și nepoatei mele. De acum înainte am să povestesc întâmplări și pățanii, cu și despre nepoata mea.

Azi, 24 octombrie, 2009, când am culcat-o pe nepoata mea, stând lângă patul ei, spunându-i povești cu prințese, zâne, a venit la mine, și m-a luat de gât, strîngându-ma cât se poate de tare, și apoi spunându-mi la ureche : „Lăvan, eu te iubesc mult de tot „. Cum te poți simți când un înger, dulce și drăgălaș, îți zice aceste vorbe? Vă zic sincer, incredibil și minunat.

<div class='sharedaddy sd-block sd-like jetpack-likes-widget-wrapper jetpack-likes-widget-unloaded' id='like-post-wrapper-103532497-247-66e2eed8455a7' data-src='https://widgets.wp.com/likes/?ver=13.8#blog_id=103532497&post_id=247&origin=damianirimescu.ro&obj_id=103532497-247-66e2eed8455a7&n=1' data-name='like-post-frame-103532497-247-66e2eed8455a7' data-title='Apreciază sau republică'><h3 class="sd-title">Apreciază:</h3><div class='likes-widget-placeholder post-likes-widget-placeholder' style='height: 55px;'><span class='button'><span>Apreciază</span></span> <span class="loading">Încarc...</span></div><span class='sd-text-color'></span><a class='sd-link-color'></a></div>